Răsăritul și apusul soarelui
Alege un loc și o dată ca să vezi răsăritul, apusul, lungimea zilei și cele trei faze ale crepusculului.
Răsărit
07:17
Apus
18:52
- Lungimea zileiCu 3 min 2 s mai scurtă decât ieri11 h 35 min
- Amiaza solară13:04
- Înălțimea soarelui la amiază41,1°
- Poziție44,43° N, 26,1° E
Zori și amurg
- Zori astronomiciSoarele la 18 grade sub orizont. Cerul este complet întunecat.05:40
- Zori nauticiSoarele la 12 grade sub orizont. Orizontul încă se vede pe mare.06:14
- Zori civiliSoarele la 6 grade sub orizont. Destul de luminos ca să citești afară.06:48
- Amurg civilSoarele la 6 grade sub orizont. Destul de luminos ca să citești afară.19:21
- Amurg nauticSoarele la 12 grade sub orizont. Orizontul încă se vede pe mare.19:54
- Amurg astronomicSoarele la 18 grade sub orizont. Cerul este complet întunecat.20:28
Toate orele sunt afișate în ora locală (Europe/Bucharest), cu ora de vară inclusă.
Calculat cu algoritmii NOAA. Precis la aproximativ un minut, mai puțin foarte aproape de poli.
Alte locuri
Cum funcționează
Răsăritul se socotește din momentul în care marginea de sus a soarelui apare la orizont, nu când trece centrul lui. Atmosfera curbează în plus lumina, așa că soarele se vede în timp ce geometric este încă sub orizont. Împreună, acestea fac ziua cu câteva minute mai lungă decât ar da geometria pură.
De aceea ziua durează puțin peste douăsprezece ore la echinocții, deși numele sugerează că ziua și noaptea ar trebui să fie egale.
Soarele este cel mai sus la amiaza solară, care cade rareori la ora douăsprezece. Două lucruri o mută: locul pe care îl ocupă localitatea în fusul ei orar și ecuația timpului, care vine din orbita eliptică și din axa înclinată. Un ceas solar poate fi decalat cu un sfert de oră față de ceas, în funcție de anotimp.
Crepusculul este împărțit în trei faze, după cât de jos sub orizont se află soarele. Crepusculul civil este destul de luminos ca să citești afară, cel nautic încă lasă să se vadă orizontul pe mare, iar după crepusculul astronomic cerul este complet întunecat.
La nord de Cercul Polar soarele nu mai răsare și nu mai apune o parte din an. Atunci se afișează soarele de la miezul nopții sau noaptea polară în loc de ore.
Orele folosesc algoritmii NOAA și sunt precise la aproximativ un minut. Foarte aproape de poli soarele atinge orizontul sub un unghi atât de mic încât o mică diferență de altitudine face o mare diferență de timp, iar acolo orele trebuie citite ca aproximative.
Solstițiile din 2026 în România
Răsăritul, apusul și lungimea zilei la solstițiul de vară și la cel de iarnă pentru patru orașe, de la sud la nord, în ora României, cu ora de vară inclusă acolo unde se aplică. Orele sunt calculate cu aceeași metodă ca instrumentul de mai sus.
| Oraș | Solstițiul de vară, 21 iunie | Solstițiul de iarnă, 21 decembrie | ||
|---|---|---|---|---|
| Răsărit–apus | Lungimea zilei | Răsărit–apus | Lungimea zilei | |
| Constanța | 05:22–20:53 | 15 h 31 min | 07:38–16:29 | 8 h 52 min |
| București | 05:31–21:04 | 15 h 33 min | 07:49–16:39 | 8 h 50 min |
| Cluj-Napoca | 05:32–21:23 | 15 h 52 min | 08:08–16:40 | 8 h 32 min |
| Iași | 05:14–21:09 | 15 h 55 min | 07:53–16:22 | 8 h 29 min |
La București soarele apune cel mai devreme pe 9 decembrie, la ora 16:36, cu câteva zile înainte de solstițiul de iarnă, și răsare cel mai târziu pe 2 ianuarie, la ora 07:52, la câteva zile după el.
De la Zimnicea la Horodiștea
România se întinde de la aproximativ 43 de grade și 40 de minute latitudine nordică, la Zimnicea, până la 48 de grade și 15 minute, la Horodiștea, în nordul Moldovei. Sunt mai puțin de cinci grade, adică o țară compactă după standarde europene, dar diferența se vede: cu cât mergi mai la nord, cu atât soarele descrie un arc mai turtit vara și mai joasă iarna.
La echinocții, în martie și în septembrie, ziua ține puțin peste douăsprezece ore peste tot în țară. La solstiții diferența dintre nord și sud este cea mai mare, iar tabelul arată exact cât: la solstițiul de vară nordul Moldovei are ceva mai multă lumină decât Dobrogea, iar la cel de iarnă lucrurile se inversează.
Răsăritul se socotește din momentul în care marginea de sus a soarelui apare la orizont, nu când trece centrul lui, iar atmosfera curbează în plus lumina. De aceea ziua iese cu câteva minute mai lungă decât ar da geometria pură, iar la echinocții nu este exact de douăsprezece ore. Metoda de calcul este cea publicată de NOAA, cu o precizie de aproximativ un minut.
De ce amiaza solară vine după ora douăsprezece
România este în fusul orar al Europei de Est, două ore înaintea timpului universal. Meridianul de referință al fusului este cel de 30 de grade est, care trece pe la gurile Dunării, iar toată țara se află la vest de el: de la aproximativ 20 de grade și 16 minute la Beba Veche, în Banat, până la 29 de grade și 41 de minute la Sulina.
Fiecare grad de longitudine înseamnă patru minute de timp solar. La Sulina soarele ajunge la punctul cel mai înalt aproape la fix, iar în vestul Banatului cu aproape patruzeci de minute mai târziu. Între orașele din tabel diferența ajunge la vreo douăzeci de minute, iar ea se citește direct în orele de răsărit: la echinocții Constanța vede soarele cu vreo douăzeci de minute înaintea Clujului, deși cele două orașe sunt la latitudini apropiate.
Peste această diferență se adaugă ecuația timpului, care vine din orbita eliptică a Pământului și din înclinarea axei și care poate muta amiaza solară cu până la un sfert de oră în plus sau în minus, după anotimp. Un ceas solar și un ceas de perete nu arată deci aproape niciodată aceeași oră, iar diferența dintre ele este mai mare în vestul țării decât în est.
De ce cel mai devreme apus vine înaintea solstițiului
Solstițiul de iarnă este ziua cea mai scurtă, dar nu este ziua în care soarele apune cel mai devreme. Amiaza solară se mută cu aproximativ o jumătate de minut mai târziu în fiecare zi de decembrie, din aceleași două motive ca ecuația timpului, așa că cel mai devreme apus cade înaintea solstițiului, iar cel mai târziu răsărit după el.
Din cauza asta serile încep să se lungească vizibil încă din ultimele zile ale lui decembrie, în timp ce diminețile rămân întunecate până spre mijlocul lui ianuarie. Diferența se simte mai mult decât cele câteva minute de lumină câștigate, pentru că ea cade tocmai la ora la care cei mai mulți ies de la serviciu.
Ora de vară, și de ce România nu are nopți albe
Ora de vară ține de la ultima duminică din martie până la ultima duminică din octombrie, după calendarul comun al Uniunii Europene stabilit prin Directiva 2000/84/CE. Ceasul se dă înainte la ora 3 și înapoi la ora 4, iar în acest răstimp România este cu trei ore înaintea timpului universal. Soarele ajunge atunci la punctul cel mai înalt mai aproape de ora unu decât de douăsprezece, iar răsăritul și apusul vin cu o oră mai târziu pe ceas decât ar fi venit altfel.
Niciun punct din România nu se află la nord de Cercul Polar, care trece pe la 66 de grade și 34 de minute, așa că soarele răsare și apune în fiecare zi a anului. Nu există nici soare de la miezul nopții, nici noapte polară, iar instrumentul nu afișează niciodată aceste stări pentru orașele din țară.
Cu toate acestea, nordul țării stă chiar la limita nopților albe. La miezul nopții de solstițiu soarele coboară sub orizont cu un unghi egal cu latitudinea plus înclinarea axei minus nouăzeci de grade, ceea ce la Horodiștea înseamnă puțin peste optsprezece grade, exact pragul de la care cerul se socotește complet întunecat. În nordul Moldovei noaptea astronomică deplină durează la sfârșitul lui iunie doar câteva minute, iar crepusculul de seară aproape se atinge de cel de dimineață.