Litră

La ce folosea unitatea

Litra veche nu este litrul metric: este un sfert de oca, adică în primul rând o greutate, nu o capacitate.

Cuvintele sunt totuși înrudite. Dicționarul etimologic al lui Alexandru Ciorănescu derivă litra din neogrecescul λίτρα, atestată în română din secolul al XVII-lea, și o socotește dublet al lui litru, venit mai târziu din franceză.

Socotită din ocaua fiecărui principat, așa cum o dau tabelele anexate legii din 1864, litra are 317,75 g în Țara Românească și 322,75 g în Moldova. Împărțirea urma ocaua: patru litre făceau o oca, iar o litră avea 100 de dramuri.

Folosită pentru lichide, aceeași fracție dă 0,322 l în Țara Românească și 0,380 l în Moldova.

Cuvântul a supraviețuit sistemului metric. Scriban nota în 1939 că poporul folosea litra încă la lapte, iar DEX o dă și azi, ca termen popular, pentru un sfert de litru sau de kilogram; dicționarele de sinonime dau ca exemple o litră de măsline și o litră de vin.

În Oltenia, litra a însemnat și o suprafață de pământ, un sfert de pogon, iar Scriban înregistrează expresia a lua litra de coadă, adică a ajunge bețiv.

Confuzia dintre litra veche și litrul introdus în 1866 este una dintre cele mai obișnuite greșeli la citirea rețetelor și a socotelilor vechi.

În sistem

1 oca = 4 litre; 1 litră = 100 dramuri