Actualizare cu inflația
Scrie suma și alege luna de bază și luna de actualizare, iar suma este actualizată cu indicele prețurilor de consum ca într-o clauză de indexare.
Suma nouă
3.686,42
2.000 actualizat de la iulie 2016 la iulie 2026
- Indice iulie 201656,62
- Indice iulie 2026104,37
- Variația indicelui+84,32 %
Calcul
2.000 × 104,37 ÷ 56,62 = 3.686,42
- Seria este recalculată la o bază fixă din indicii în lanț publicați de INS. Contractele se referă de obicei la indicii publicați chiar de INS, așa că rezultatul poate diferi puțin.
- INS publică doar indici în lanț. Indicele cu baza decembrie 2025 = 100 este calculat din IPC102B (decembrie anul precedent = 100), înlănțuind lunile decembrie; lunile din an sunt raportate la decembrie anterior. Rezultatul este verificat față de IPC102A (luna anterioară = 100).
Sursa: INS, baza de date TEMPO-Online; indice cu bază fixă calculat de quaestio.app · Licența: Condițiile INS de reutilizare (cu citarea sursei)
Actualizat la 24 septembrie 2026 · următoarea valoare este așteptată în jurul datei de 15 octombrie 2026
Indici și instrumente
Cum funcționează
A actualiza o sumă cu inflația înseamnă a o recalcula cu un indice al prețurilor, astfel încât să își păstreze valoarea când prețurile cresc. Suma nouă este suma veche înmulțită cu indicele lunii de actualizare și împărțită la indicele lunii de bază. La un indice de 100,00 în decembrie 2025 și 104,37 în iulie 2026, 1.000 de lei devin 1.043,70 lei. Instrumentul calculează cu indicii publicați, care apar în tabelul de sub rezultat.
Contractele indică aproape întotdeauna indicele unei anumite țări și o anumită lună, nu o medie anuală. Valoarea unei luni este publicată la câteva săptămâni după încheierea ei, așa că ambele părți pot calcula aceeași sumă înainte de următoarea plată. Mediile anuale se cunosc abia după sfârșitul anului și netezesc variațiile, deci se potrivesc mai puțin când o sumă trebuie să se schimbe la o dată fixă.
O clauză precum „suma se actualizează anual cu indicele prețurilor de consum comunicat de INS” poate însemna indici diferiți: față de luna anterioară, față de aceeași lună a anului anterior sau față de decembrie anul precedent. Contează luna la care se referă indicele, nu luna publicării. Verifică întotdeauna în contract indicele exact și lunile folosite, dacă suma poate scădea și dacă se rotunjește. Instrumentul calculează, dar nu interpretează contracte și nu este consultanță juridică.
Indicele cu bază fixă din acest instrument este calculat de quaestio.app din indicii INS față de decembrie anul precedent, înlănțuind lunile decembrie, și este verificat față de indicii față de luna anterioară. Pe perioade lungi rotunjirile se pot aduna, așa că rezultatul poate diferi puțin de produsul indicilor publicați de INS. Dacă un contract sau o hotărâre indică un anumit mod de calcul, acela are prioritate.
Calculatorul de inflație folosește mediile anuale ale Băncii Mondiale și servește la compararea valorii banilor între ani, de exemplu cât valorează azi un salariu din 1990. Acest instrument folosește valorile lunare ale INS și se potrivește când un contract indică un anumit indice și o anumită lună.
Actualizarea unei sume cu rata inflației apare în contracte, dar și în litigii, atunci când se cere ca o sumă datorată să fie plătită la valoarea ei reală.
INS publică în fiecare lună, în comunicatul de presă despre indicele prețurilor de consum, rata anuală a inflației și rata față de decembrie anul precedent, iar seriile complete se găsesc în baza de date TEMPO-Online. Dacă o clauză folosește una dintre aceste rate, alege lunile corespunzătoare: aceeași lună a anului anterior sau decembrie anul precedent ca lună de bază.
Cât valorează astăzi 1.000 de lei dintr-un an anterior
Tabelul folosește aceiași indici ca și calculatorul de mai sus: suma înmulțită cu indicele ultimei luni publicate și împărțită la indicele lunii ianuarie a anului de la care pornești.
| Ianuarie | Indicele atunci | Indicele acum | Valorează astăzi |
|---|---|---|---|
| 2006 | 39,27 | 104,37 | 2.658 |
| 2010 | 49,17 | 104,37 | 2.123 |
| 2015 | 58,12 | 104,37 | 1.796 |
| 2020 | 63,56 | 104,37 | 1.642 |
| 2023 | 81,61 | 104,37 | 1.279 |
Indicii provin din Indicele prețurilor de consum (IPC), publicat de INS. Ultima lună disponibilă este iulie 2026.
Ce este indexarea și ce nu este
A indexa o sumă înseamnă a o scrie în banii altui an. Calculul este o proporție simplă: suma nouă este cea veche înmulțită cu indicele lunii de comparație și împărțită la indicele lunii de bază. Indicele în sine nu are unitate de măsură și nici valoare; singurul lucru care înseamnă ceva este raportul dintre doi indici.
Ceea ce se recalculează este puterea de cumpărare medie, nu prețul unui anumit produs. Indicele prețurilor de consum urmărește un coș de bunuri și servicii pe care le cumpără gospodăriile, cu ponderi pe care institutul de statistică le actualizează. Locuința, alimentele și energia cântăresc mult, iar un produs care s-a ieftinit sau s-a scumpit mai mult decât media merge pe drumul lui. Un calculator de 1.000 de lei în 2006 nu se regăsește într-un calculator la suma indexată de astăzi, pentru că tehnica s-a ieftinit enorm față de tot restul.
Indexarea nu spune nimic nici despre cât era rezonabil să plătești atunci. Răspunde la o singură întrebare: câți bani sunt necesari astăzi pentru a cumpăra la fel de mult din același coș mediu.
Luna de bază și anul de bază sunt lucruri diferite
Luna de bază este luna de la care pornești: luna în care s-a semnat contractul, s-a stabilit chiria sau s-a plătit suma. Anul de bază este altceva, perioada pentru care institutul de statistică a fixat indicele la 100. Seria din calculator își arată baza sub răspuns, iar baza se schimbă ori de câte ori seria este refăcută.
Aici este o particularitate românească. INS publică indicele prețurilor de consum lună de lună, dar numai ca indici în lanț: luna curentă față de luna anterioară și luna curentă față de decembrie anul precedent. Seria cu bază fixă din acest calculator, decembrie 2025 = 100, este calculată prin înlănțuirea acelor indici din baza de date TEMPO-Online. De aceea un indice luat dintr-o publicație mai veche nu poate fi pus în aceeași fracție cu un indice de aici: el este raportat la altă lună de referință și trebuie adus mai întâi la aceeași bază.
O schimbare de bază mută toți indicii, dar nu și raporturile dintre ei, deci nici răspunsul. Ce schimbă răspunsul este moneda. Prin Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei naționale, la 1 iulie 2005 leul a fost denominat astfel încât 10.000 de lei vechi aflați în circulație la acea dată au fost preschimbați pentru 1 leu nou. O sumă dinaintea acelei date trebuie împărțită la 10.000 înainte de a fi indexată, altfel rezultatul este cu patru zerouri mai mare decât realitatea.
Contracte care se indexează
Un contract care trebuie să urmeze prețurile ar trebui să spună trei lucruri: ce indice se aplică, care este luna de bază și când se face recalcularea. Scris doar „se indexează cu inflația”, textul lasă loc de dispută în privința seriei și a lunii, iar de multe ori și în privința a ceea ce se întâmplă când indicele scade.
Punctul de plecare al dreptului civil este nominalismul. Articolul 2.164 alineatul (2) din Codul civil prevede că, atunci când împrumutul poartă asupra unei sume de bani, împrumutatul nu este ținut să înapoieze decât suma nominală primită, oricare ar fi variația valorii acesteia, dacă părțile nu au convenit altfel. Clauza de indexare este tocmai acea convenție contrară: fără ea, suma rămâne cea scrisă în contract.
Nici impreviziunea nu ține loc de clauză. Articolul 1.271 obligă părțile să își execute obligațiile chiar dacă executarea a devenit mai oneroasă, iar instanța poate adapta sau desființa contractul numai la o schimbare excepțională a împrejurărilor și numai dacă debitorul nu și-a asumat acel risc. Pentru chirii și pentru contractele de întreținere legea nu impune, așadar, niciun indice: îl alege contractul, și tot contractul trebuie să spună ce se întâmplă dacă indicele nu este publicat la timp sau dacă seria nu mai este calculată.
La pensii indicele îl arată legea. Articolul 84 alineatul (3) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii prevede că valoarea punctului de referință se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50 % din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi comunicați de Institutul Național de Statistică. Dacă unul dintre cei doi indicatori are valoare negativă se folosește cel pozitiv, iar dacă amândoi sunt negativi se păstrează ultima valoare. Aplicarea regulii a fost însă amânată de mai multe ori: potrivit Legii nr. 141 din 25 iulie 2025, alineatele (3)–(5) se aplică începând cu anul 2027, iar în anul 2026 valoarea punctului de referință se menține la 81 de lei.
Indexarea înapoi în timp și ce nu se poate calcula
Conversia funcționează în ambele sensuri. Ca să afli cât însemna mai demult o sumă de astăzi, întorci fracția: suma înmulțită cu indicele anului anterior și împărțită la indicele de acum. Cifra este o estimare în același sens ca și în sens invers: coșul arăta altfel, iar cu cât mergi mai departe în trecut, cu atât seamănă mai puțin lucrurile care se puteau cumpăra.
Comparațiile pe câteva decenii ar trebui citite ca un ordin de mărime, nu ca o sumă. Ce nu exista atunci nu poate fi prețuit, iar ce exista și-a schimbat de multe ori înțelesul. Pentru România se adaugă anii de inflație foarte ridicată de după 1990 și denominarea din 2005: o sumă din acea perioadă spune mai mult despre moneda de atunci decât despre traiul de atunci.
Salariile nu urmează indicele prețurilor. Pentru a compara un salariu sau o pensie în timp se folosește câștigul salarial mediu, publicat tot de Institutul Național de Statistică, pe care legea pensiilor îl pune alături de inflație tocmai pentru că măsoară altceva: cât se plătește munca, nu cât costă bunurile.