Zile lucrătoare

Cum funcționează

Contează atât prima, cât și ultima zi, cum se obișnuiește într-un plan de lucru. Termenele se socotesc altfel: când un termen este stabilit pe zile, Codul civil nu ia în calcul nici prima, nici ultima zi (art. 2.553), oricare ar fi natura și izvorul termenului (art. 2.551), iar Codul de procedură civilă are aceeași regulă (art. 181).

Sâmbetele și duminicile sunt scoase întotdeauna. Sărbătorile legale pot fi dezactivate, pentru că nu toate organizațiile urmează același calendar.

România are șaptesprezece sărbători legale pe an: 1 și 2 ianuarie, Boboteaza, Sfântul Ioan, Ziua Unirii Principatelor Române pe 24 ianuarie, Vinerea Mare, prima și a doua zi de Paște, 1 Mai, Ziua Copilului pe 1 iunie, prima și a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului pe 15 august, Sfântul Andrei pe 30 noiembrie, Ziua Națională pe 1 decembrie și prima și a doua zi de Crăciun.

Ajunurile și zilele de punte pe care Guvernul le acordă în sectorul public nu sunt sărbători legale, chiar dacă multe locuri de muncă închid. Aici ele contează ca zile lucrătoare.

Paștele ortodox se calculează după regula Bisericii, cu calendarul iulian: cade în prima duminică după prima lună plină din ziua echinocțiului de primăvară sau de după ea, iar echinocțiul este fixat la 21 martie pe stil vechi, adică 3 aprilie în calendarul gregorian între 1900 și 2099. De el depind Vinerea Mare, a doua zi de Paște și Rusaliile, iar datele sunt calculate pentru fiecare an.

O sărbătoare care cade sâmbăta sau duminica nu este scoasă de două ori, iar lista arată doar sărbătorile care scot efectiv o zi lucrătoare.

Zile lucrătoare pe lună în România

Tabelul arată zilele lucrătoare, de luni până vineri fără sărbătorile legale, pentru fiecare lună din acest an și din anul următor. Ajunurile se socotesc zile lucrătoare. Cifrele sunt calculate cu aceleași reguli ca instrumentul de mai sus.

Zile lucrătoare în 2026: 250. Sărbători legale care cad de luni până vineri: 11. Ore la normă întreagă, câte opt pe zi: 2.000.

Zile lucrătoare în 2027: 252. Sărbători legale care cad de luni până vineri: 9. Ore la normă întreagă, câte opt pe zi: 2.016.

De ce numărul zilelor lucrătoare diferă de la an la an

Un an are între 260 și 262 de zile de luni până vineri, în funcție de ziua în care începe și de faptul că este sau nu bisect. Câte zile lucrătoare rămân din ele se hotărăște apoi după câte sărbători legale cad în cursul săptămânii.

România are șaptesprezece sărbători legale, enumerate în art. 139 din Codul muncii. Două dintre ele cad întotdeauna duminica, Paștele și Rusaliile, și se pierd de fiecare dată. Trei cad întotdeauna în cursul săptămânii: Vinerea Mare, a doua zi de Paște și a doua zi de Rusalii. Celelalte douăsprezece au dată fixă și pot nimeri oriunde în săptămână, așa că numărul sărbătorilor utile variază de la un an la altul cu două sau trei zile.

Paștele ortodox mută în plus zile lucrătoare între luni. Se calculează după regula Bisericii, cu calendarul iulian, și cade în prima duminică după prima lună plină din ziua echinocțiului de primăvară sau de după ea, cu echinocțiul fixat la 21 martie pe stil vechi, deci undeva între începutul lui aprilie și începutul lui mai. Vinerea Mare și a doua zi de Paște îl urmează, iar Rusaliile vin 49 și 50 de zile mai târziu, ceea ce le poate duce din mai în iunie.

Când a doua zi de Rusalii cade chiar pe 1 iunie, Ziua Copilului, cele două sărbători se suprapun și dau o singură zi liberă, nu două. Se întâmplă rar, dar se întâmplă, iar instrumentul le numără o singură dată, ca în calendarele oficiale.

Ce se întâmplă când sărbătoarea cade în weekend sau când se lucrează

O sărbătoare legală care cade sâmbăta sau duminica se pierde. Codul muncii nu prevede o zi de recuperare, spre deosebire de legislația din alte țări, iar instrumentul nu scoate de două ori aceeași zi: lista de sub rezultat arată doar sărbătorile care elimină efectiv o zi lucrătoare.

Acolo unde activitatea nu poate fi întreruptă, în spitale, în alimentația publică și în producția continuă, se lucrează și de sărbători. Salariații primesc timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile, iar dacă din motive justificate nu li se acordă zile libere, au dreptul la un spor de cel puțin 100 % din salariul de bază pentru munca prestată (art. 142 din Codul muncii).

Sărbătorile religioase nu sunt aceleași pentru toată lumea. Salariații care aparțin unui cult creștin legal cu alt calendar primesc zilele libere pentru Vinerea Mare, Paște și Rusalii la datele sărbătorite de cultul lor, iar cei care aparțin cultelor necreștine au dreptul la două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale ale cultului. Instrumentul folosește calendarul ortodox, cel după care se organizează calendarul oficial.

Ajunul Crăciunului și ajunul Anului Nou nu sunt sărbători legale în România, oricât de multe locuri de muncă ar închide atunci. Aici se socotesc zile lucrătoare. La fel și zilele de punte pe care Guvernul le acordă în sectorul bugetar, pentru că se stabilesc anual prin hotărâre și orele se recuperează.

Zile lucrătoare în contracte și în termene

Instrumentul numără atât prima, cât și ultima zi, convenția obișnuită într-un grafic de proiect. Termenele din lege și din contracte se socotesc însă altfel, așa că merită citit cu atenție textul după care calculezi.

În procesul civil, când termenul se socotește pe zile nu intră în calcul nici ziua de la care începe să curgă, nici ziua în care se împlinește (art. 181 din Codul de procedură civilă). Regula se numește socoteala pe zile libere și scurtează în practică orice termen cu două zile față de o numărătoare naivă.

Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează (art. 182). Zile nelucrătoare sunt sâmbetele, duminicile și sărbătorile legale din art. 139 din Codul muncii, deci aceleași zile pe care le scoate instrumentul. Codul civil aplică aceeași socoteală tuturor termenelor, „fără deosebire de natura și izvorul lor” (art. 2.551), deci și celor din contracte: un termen stabilit pe zile nu include nici prima, nici ultima zi (art. 2.553), iar dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se împlinește la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează (art. 2.554).

Zile lucrătoare și timp de muncă

Pentru salariații cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, repartizate de regulă uniform, cinci zile cu două zile de repaus (art. 112 și 113 din Codul muncii). Orele din rezumatul de mai sus sunt exact opt ore înmulțite cu numărul zilelor lucrătoare, fără ore suplimentare și fără concediu.

Norma lunară de lucru, cea după care se calculează salariile și orele suplimentare, este tocmai numărul de zile lucrătoare din lună înmulțit cu opt. De aceea ea nu este niciodată aceeași două luni la rând: o lună de ianuarie cu patru sărbători are cu mult mai puține ore decât un martie fără nicio sărbătoare, deși salariul rămâne același.

Durata maximă legală a timpului de muncă, orele suplimentare incluse, este de 48 de ore pe săptămână, iar prin excepție media se poate calcula pe o perioadă de referință de patru luni (art. 114). Tinerii sub 18 ani lucrează cel mult 6 ore pe zi și 30 de ore pe săptămână, iar pentru ei cifrele din tabel trebuie recalculate.

Surse

• Codul muncii (Legea 53/2003), art. 139 – sărbători legale
• Codul muncii, art. 142 – compensarea muncii în zilele de sărbătoare
• Codul muncii, art. 145–148 – concediul de odihnă
• Codul de procedură civilă, art. 181 și 182 – calculul termenelor
• Codul civil, art. 2.551–2.554 – calculul termenelor

Cum sunt verificate instrumentele