Salt la conținut
Quaestio

Chilă

Volum · Se mai numește: chila de Brăila, kile

Se măsoară

Adică

679,3 l

1 chilă (Țara Românească)

În sens invers: 1 m³ înseamnă 1,4722 chile.

  • Perioada: secolul al XVI-lea – 1866
  • Zona: Țara Românească
  • Marfa: cereale
  • Șăineanu dă 679 l și 268 ml; DEX ’09 rotunjește la circa 680 l.

Mai multe despre chilă

Valori

ValoareAdicăPerioadaÎntrebuințare
Țara RomâneascăȘăineanu dă 679 l și 268 ml; DEX ’09 rotunjește la circa 680 l.679,3 lsecolul al XVI-lea – 1866cereale · Țara Românească
MoldovaCifra din DEX ’09.430 lsecolul al XVI-lea – 1866cereale · Moldova
Moldova, după Dicționarul etimologic român2 mierțe sau 20 de banițe, adică 4,16 hl.416 lsecolele XVIII–XIXcereale · Moldova
chila de Brăila8 banițe, adică 3,963 hl. Era măsura portului de grâne.396,3 lsecolele XVIII–XIXcereale · Brăila

La ce folosea unitatea

Chila era cea mai mare măsură de cereale și a venit în principate din turcescul kile, odată cu obligația de a livra grâne Constantinopolului.

În Țara Românească se socotea la 400 de ocale, în Moldova la 240, ceea ce înseamnă că, spre deosebire de restul sistemului, aici măsura muntenească era mult mai mare.

DEX ’09 o dă la circa 680 l în Țara Românească și circa 430 l în Moldova.

Porturile dunărene aveau chilele lor: chila de Brăila, de opt banițe, era măsura cu care se încărcau corăbiile de grâu, iar banița ei iese la 49,54 l, diferită atât de banița mică munteană, cât și de cea mare.

Numărul de ocale și numărul de litri nu se potrivesc între ele în surse, semn că pentru mărfuri uscate se folosea o oca de altă mărime decât cea de lichide.

În sistem

1 chilă muntenească = 400 ocale = 20 banițe mici; 1 chilă moldovenească = 240 ocale = 2 mierțe

Surse

Cum sunt verificate instrumentele

Alte unități pentru volum

Toate unitățile de măsură vechi