Vadră

La ce folosea unitatea

Vadra era măsura viei și a pivniței: în vedre se socotea recolta de vin, dijma domnească și prețul la cârciumă.

Numele este de origine slavă și înseamnă găleată, ceea ce spune destul despre forma vasului.

Zece ocale făceau o vadră, adică 12,88 l în Țara Românească și 15,20 l în Moldova; în Oltenia vadra avea însă douăsprezece ocale, adică 15,456 l socotite cu ocaua muntenească.

Scriban, în dicționarul din 1939, dă aceleași valori pentru Moldova și Muntenia și adaugă că vadra a fost înlocuită de decalitru, iar Institutul Național de Metrologie al Republicii Moldova o dă tot la 15,2 l. Micul dicționar academic precizează că mărimea ei a variat după regiuni și epoci între 10 și 12 ocale.

Vadra era și unitate fiscală. Micul dicționar academic înregistrează vadra domnească, dare în natură luată de domnie de la producătorii de vin din podgoria Odobești, iar Ciorănescu vădrăritul, dare pe vânzarea vinului stabilită în Moldova în 1706.

Cuvântul trăiește și azi. DEX dă vadra și ca vas de lemn sau de metal cu care se scoate apa din fântână, iar în Oltenia vadra înseamnă pur și simplu găleată. Micul dicționar academic notează și obiceiul moldovenesc ca flăcăii din satul miresei să-i ceară mirelui vadra, un dar în vin, în rachiu sau în bani.

Dicționarele moderne o dau simplificat ca fiind de circa zece litri, ceea ce nu corespunde niciunei valori istorice.

În sistem

1 vadră = 10 ocale, în Oltenia 12 ocale