Palmă
Lungime · Se mai numește: pumn
Adică
24,58 cm
1 palmă (stânjenul lui Șerban Vodă)
În sens invers: 1 m înseamnă 4,0683 palme.
- Perioada: circa 1681–1866
- Zona: Țara Românească
Valori
| Valoare | Adică | Perioada | Întrebuințare |
|---|---|---|---|
| stânjenul lui Șerban Vodă | 24,58 cm | circa 1681–1866 | Țara Românească |
| stânjenul lui Constantin VodăÎn tabelele muntenești apare sub numele de pumn. | 25,25 cm | circa 1700–1844 | Țara Românească |
| stânjenul lui Știrbei VodăStânjenul lui Știrbei a fost împărțit zecimal, în zece palme, nu în opt. | 20 cm | 1855–1866 | Țara Românească |
| Moldova | 27,88 cm | până în 1866 | Moldova |
La ce folosea unitatea
Palma nu era lățimea unei mâini, ci o fracție fixă: a opta parte din stânjen, oricare ar fi fost stânjenul locului.
De aceea palma s-a schimbat de fiecare dată când s-a schimbat stânjenul, iar între Iași și București diferența ajunge la peste trei centimetri.
Palma muntenească socotită pe stânjenul lui Șerban Vodă are 0,2458 m, cea moldovenească 0,27875 m, după tabelele oficiale din 1865.
Împărțirea de sub palmă diferă între principate: în Moldova palma are 8 palmace, în Țara Românească 10 degete, după tabelele din 1865.
Zidarii și dulgherii au ținut-o în uz mult după 1866, pentru că împărțirea la opt se face ușor din ochi, spre deosebire de zecimalele metrului.
În sistem
1 stânjen = 8 palme, afară de stânjenul lui Știrbei, care are 10; 1 palmă = 8 palmace în Moldova, 10 degete în Țara Românească
Surse
- Elena Dugheanu, „Echivalența dintre unitățile de măsură arhaice și unitățile SI ale lungimii și ariei utilizate în România”, Metrologie LIII (2006), Institutul Național de Metrologie
- Legea pentru adoptarea sistemului metric de măsuri și greutăți, 15 septembrie 1864; tabelele de transformare anexate, publicate în Monitorul Oficial nr. 11 din 16 ianuarie 1865
- Wikipedia în limba română, „Unități de măsură românești vechi”