Stânjen
Lungime · Se mai numește: stânjenul lui Șerban Vodă, stânjenul lui Constantin Vodă, stânjenul lui Știrbei, stânjen vienez (Klafter)
Adică
1,967 m
1 stânjen (stânjenul lui Șerban Vodă)
În sens invers: 1 km înseamnă 508,5177 stânjeni.
- Perioada: circa 1681–1866
- Zona: Țara Românească
- Valoarea din tabelele oficiale din 1865, singura cu care iese pogonul: 1.296 de stânjeni pătrați a 1,9665 m dau exact 5.011,79 m². Etalonul de fier de la mănăstirea Cotroceni, măsurat de inginerul Léon Lalanne în 1854, dă 1,962 m, dar cu el pogonul ar fi 4.988,9 m², cifră care nu apare în tabele.
Valori
| Valoare | Adică | Perioada | Întrebuințare |
|---|---|---|---|
| stânjenul lui Șerban VodăValoarea din tabelele oficiale din 1865, singura cu care iese pogonul: 1.296 de stânjeni pătrați a 1,9665 m dau exact 5.011,79 m². Etalonul de fier de la mănăstirea Cotroceni, măsurat de inginerul Léon Lalanne în 1854, dă 1,962 m, dar cu el pogonul ar fi 4.988,9 m², cifră care nu apare în tabele. | 1,967 m | circa 1681–1866 | Țara Românească |
| stânjenul lui Constantin VodăScos din uz în 1844; s-a păstrat mai mult în Oltenia. | 2,02 m | circa 1700–1844 | Țara Românească |
| stânjenul lui Știrbei VodăHotărât în septembrie 1855 la exact 2.000 mm și împărțit zecimal, în zece palme, nu în opt. | 2 m | 1855–1866 | Țara Românească |
| Moldova | 2,23 m | până în 1866 | Moldova |
| stânjenul domnesc | 2,264 m | 1842 | Moldova |
| stânjenul de mijloc | 2,056 m | 1842 | Moldova |
| stânjenul prost | 1,704 m | 1842 | Moldova |
| stânjenul vienez (klafter)Stânjenul austriac, de 6 picioare, folosit și în Banat. | 1,896 m | până în 1876 | Transilvania |
La ce folosea unitatea
Stânjenul era unitatea de bază pentru pământ, zidărie și drumuri, iar toate celelalte măsuri de lungime se raportau la el.
În Țara Românească au circulat multă vreme doi stânjeni în paralel: cel fixat sub Șerban Cantacuzino și cel fixat sub Constantin Brâncoveanu, mai lung cu peste cinci centimetri.
Pentru a evita încurcăturile, la o nouă măsurătoare trebuia folosit stânjenul cu care fusese măsurată proprietatea prima dată; stânjenul lui Constantin Vodă a ieșit din uz în 1844.
În septembrie 1855, domnitorul Barbu Știrbei a hotărât ca stânjenul țării să fie de 2.000 mm, adică exact doi metri, împărțit zecimal în zece palme, iar cincizeci de modele de fier verificate de comisia tehnică au fost împărțite tribunalelor.
Moldova avea un stânjen sensibil mai lung, iar în 1842 se foloseau acolo trei stânjeni deodată, numiți domnesc, de mijloc și prost.
În Transilvania și Banat se măsura cu stânjenul vienez de 1,89648 m, iar nu cu stânjenii din principate.
În sistem
1 stânjen = 8 palme, afară de stânjenul lui Știrbei, care are 10; 1 prăjină = 3 stânjeni; 1 lanț = 10 stânjeni
Surse
- Elena Dugheanu, „Echivalența dintre unitățile de măsură arhaice și unitățile SI ale lungimii și ariei utilizate în România”, Metrologie LIII (2006), Institutul Național de Metrologie
- Wikipedia în limba română, „Stânjen”
- Legea pentru adoptarea sistemului metric de măsuri și greutăți, 15 septembrie 1864; tabelele de transformare anexate, publicate în Monitorul Oficial nr. 11 din 16 ianuarie 1865