Prăjină
Lungime
Adică
5,9 m
1 prăjină (Țara Românească, stânjenul lui Șerban Vodă)
În sens invers: 1 km înseamnă 169,5059 prăjini.
- Perioada: circa 1681–1866
- Zona: Țara Românească
Valori
| Valoare | Adică | Perioada | Întrebuințare |
|---|---|---|---|
| Țara Românească, stânjenul lui Șerban Vodă | 5,9 m | circa 1681–1866 | Țara Românească |
| Țara Românească, stânjenul lui Constantin Vodă | 6,06 m | circa 1700–1844 | Țara Românească |
| Moldova, de 3 stânjeni | 6,69 m | până în 1866 | Moldova |
| Moldova, de 4 stânjeniAceeași sursă dă și o prăjină moldovenească de patru stânjeni. Tabelele legii din 1864 socotesc însă prăjina la trei stânjeni. | 8,92 m | secolele XVIII–XIX | Moldova |
La ce folosea unitatea
Prăjina era măsura de teren cu care se lucra la fața locului, o vargă de lemn lungă de trei stânjeni.
Pentru că era un multiplu al stânjenului, prăjina a moștenit toate diferențele dintre principate: 5,8995 m la București și 6,69 m la Iași.
Din prăjină s-au făcut și măsurile de suprafață: prăjina pătrată, prăjina de pogon și prăjina de falce.
Sursele nu sunt de acord asupra Moldovei: aceeași lucrare a Institutului Național de Metrologie dă într-un tabel prăjina moldovenească de patru stânjeni, iar în altul, după tabelele legii din 1864, de trei.
În sistem
1 prăjină = 3 stânjeni; 1 prăjină pătrată = 9 stânjeni pătrați
Surse
- Elena Dugheanu, „Echivalența dintre unitățile de măsură arhaice și unitățile SI ale lungimii și ariei utilizate în România”, Metrologie LIII (2006), Institutul Național de Metrologie
- Legea pentru adoptarea sistemului metric de măsuri și greutăți, 15 septembrie 1864; tabelele de transformare anexate, publicate în Monitorul Oficial nr. 11 din 16 ianuarie 1865
- geo-spatial.org, „Unități de măsură utilizate în România”