Dat cu banul
O apăsare, cap sau pajură, exact jumătate fiecare.
Apasă Aruncă.
Cum funcționează
Moneda este aruncată cu hazardul criptografic al browserului, așa că fața și reversul au exact aceeași șansă. O monedă adevărată nu chiar: experimentele arată că aterizează ceva mai des pe fața care era în sus la aruncare.
Fiecare aruncare este independentă de cele dinainte. După cinci de cap la rând, șansa de cap la următoarea aruncare este tot exact o jumătate. A crede altceva se numește eroarea jucătorului de noroc.
Numărătoarea de mai jos arată împărțirea din sesiunea curentă. După multe aruncări se apropie de jumătate fiecare, dar în serii scurte șirurile lungi cu aceeași față sunt mai frecvente decât s-ar crede.
Cum se decide fiecare aruncare
Instrumentul cere browserului un număr întreg aleatoriu între 0 și 4.294.967.295 prin funcția getRandomValues din Web Crypto API. Specificația W3C spune că valorile ar trebui să vină dintr-un generator criptografic de numere pseudoaleatorii bine stabilit, alimentat cu entropie de calitate. Numărul se împarte la doi: un număr par dă cap, unul impar dă pajură.
Pentru că doi împarte exact cele 4.294.967.296 de valori posibile, nicio valoare nu trebuie aruncată, cum se întâmplă la un zar cu șase fețe. Numărătoarea de sub rezultat există doar în memoria paginii, așa că la reîncărcare pornește din nou de la zero.
Exemplu: cât de inegal poate ieși
O monedă este un zar cu două fețe, așa că împrăștierea se calculează cu aceeași funcție pe care o folosește aruncarea zarului. La 100 de aruncări, exact 50 de cap este rezultatul cel mai probabil, dar apare doar în 7,96 % din sesiuni. Numărul de cap cade între 45 și 55 în 72,87 % din sesiuni și între 40 și 60 în 96,48 %.
Abaterea standard a numărului de cap este rădăcina pătrată din 100 × 0,5 × 0,5, adică 5. Un scor de 58 de cap și 42 de pajură după 100 de aruncări se află în limita a două abateri standard și nu spune nimic despre hazard. La zece aruncări, toate cad pe aceeași față în 0,20 % din sesiuni, cam o dată la 512.
Monedele adevărate
O echipă condusă de František Bartoš a aruncat monede reale de 350.757 de ori și a constatat că moneda a căzut pe fața cu care pornise în 50,8 % din aruncări, cu un interval de credibilitate de 95 % între 50,6 % și 50,9 %. Rezultatul confirmă un model fizic al lui Diaconis, Holmes și Montgomery din 2007, care prezicea aproximativ 51 %. Când fața de pornire a fost aleasă la întâmplare, capul și pajura au ieșit la fel de des, 50,0 %. Instrumentul nu are o față de pornire, așa că această abatere nu există aici.
De ce se spune pajură
DEX ’09 definește pajura ca o pasăre răpitoare din regiunile de munte și, prin extensiune, ca figura de vultur, cu unul sau două capete, de pe steme, steaguri, peceți și monede. De aici vine numele reversului. Dicționarul limbii române literare contemporane înregistrează expresia cap sau pajură, cu varianta pajură ori număr, ca formulă prin care se hotărăște cine începe, după fața pe care cade o monedă aruncată în sus. DEX dă cuvântului o origine ucraineană.