Conversie: presiune

Despre unități

• Pascali (Pa) – Pascalul este unitatea coerentă de presiune și de tensiune mecanică din SI, un newton pe metru pătrat. Numele i l-a dat Conferința Generală de Măsuri și Greutăți în 1971, iar unitatea este legală în toată Uniunea Europeană. Este o presiune mică: o foaie de hârtie de 80 de grame pe metru pătrat apasă pe masă cu ceva sub 0,8 pascali. De aceea aproape întotdeauna se folosesc prefixe: hectopascali în meteorologie, kilopascali și megapascali în inginerie. Un newton pe milimetru pătrat este exact un megapascal. Simbolul este Pa, cu P mare.
• Hectopascali (hPa) – Un hectopascal are 100 de pascali și este exact un milibar, așa că cele două nume dau aceeași cifră. Se vede în buletinul meteo al Administrației Naționale de Meteorologie, care scrie presiunea stațiilor în milibari, „mb”: cifra este aceeași în hectopascali. Serviciul meteorologic britanic arată că lângă sol presiunea scade cu aproximativ 1 hPa la fiecare 10 metri de altitudine. O atmosferă standard are 1.013,25 hPa. Capcana este kilopascalul, de zece ori mai mare: tehnica scrie aceiași 1.013 hPa ca 101,3 kPa.
• Kilopascali (kPa) – Un kilopascal are 1.000 de pascali. Pascalul este unitatea coerentă de presiune din SI, kilogramul pe metru și pe secundă la pătrat, iar numele a fost adoptat de Conferința Generală de Măsuri și Greutăți în 1971. Unitatea este legală în toată Uniunea Europeană și se folosește în inginerie, în geotehnică și în medicină, iar în unele țări și pentru presiunea din anvelope. O sută de kilopascali fac exact un bar și 1.000 de hectopascali. Presiunea atmosferică normală este de 101,325 kilopascali. Hărțile meteo socotesc în hectopascali, iar tehnica în kilopascali.
• Bari (bar) – Un bar înseamnă exact 100.000 de pascali. Unitatea a fost preluată de Conferința Generală de Măsuri și Greutăți în 1948 și se află în directiva europeană, deci este legală în toată Uniunea. Se folosește în Europa pentru presiunea din anvelope, pentru instalații, pentru scufundări și în industria de proces, iar în meteorologie sub forma hectopascalului, care este tot una cu milibarul. Un bar face 14,5 psi. Presiunea atmosferică normală la nivelul mării este de 1,01325 bari, deci nu chiar un bar, iar presiunea din anvelope se dă ca suprapresiune.
• Atmosfere (atm) – O atmosferă standard înseamnă exact 101.325 de pascali, valoare fixată pentru uzul general de Conferința Generală de Măsuri și Greutăți în 1954. Sunt 1,01325 bari sau 14,7 psi, iar numărul vine de la barometrul cu mercur și de la cei 760 de milimetri ai lui. Atmosfera se folosește ca presiune de referință în chimie, la scufundări și la încercarea materialelor, dar lipsește din directiva europeană a unităților și nu este deci unitate legală de comerț. Atmosfera tehnică este altă unitate, 98.066,5 pascali, adică mai mică cu vreo trei la sută.
• Psi (psi) – Psi înseamnă livră-forță pe inch pătrat și nu are definiție nici în SI, nici în dreptul european. Valoarea lui iese din masa exactă a livrei și din accelerația gravitațională standard, 9,80665 metri pe secundă la pătrat, și ajunge la 6.894,757 pascali. Unitatea se folosește pentru presiunea din anvelope și pentru presiunile din procese în Statele Unite, în timp ce în Uniunea Europeană poate figura doar ca indicație suplimentară. Un bar face 14,5 psi, nu 14. Deosebiți psig, care este suprapresiune, de psia, care este presiune absolută.
• Milimetri coloană de mercur (mmHg) – Un milimetru coloană de mercur este presiunea unei coloane de mercur înalte de un milimetru și unitatea tensiunii arteriale. Directiva europeană a unităților o admite numai pentru tensiunea arterială și pentru presiunea altor fluide ale corpului, îi dă valoarea de 133,322 pascali și nu permite prefixe. Ghidul Societății Europene de Cardiologie din 2024 numește hipertensiune o tensiune de 140/90 sau mai mult, măsurată la cabinet, iar 120 mmHg înseamnă 16,0 kilopascali. Contează H mare: Hg este simbolul chimic al mercurului, iar hg, cu literă mică, este hectogramul.