Conversie: timp

Despre unități

• Milisecunde (ms) – O milisecundă este a mia parte dintr-o secundă, fiindcă mili înseamnă 10⁻³, și este unitate legală în toată Uniunea Europeană. Programatorii o întâlnesc mereu: JavaScript numără timpul în milisecunde de la 1 ianuarie 1970 UTC, iar Unix și POSIX numără secunde de la același moment. Capcana urmează imediat: un marcaj de timp citit în unitatea greșită greșește cu un factor de o mie, iar o coloană de date arată deodată anul 1970 sau un an departe în viitor. Simbolul este ms, iar mS este milisiemensul, cu totul altă mărime.
• Secunde (s) – Secunda este unitatea fundamentală de timp din SI și este stabilită de Conferința Generală de Măsuri și Greutăți. Din 1967 se definește prin atomul de cesiu-133: secunda este timpul în care frecvența cesiului oscilează 9.192.631.770 de ori, iar în 2018 definiția a fost reformulată ca valoare fixă a acelei frecvențe. Este unitate legală în toată Uniunea Europeană și temelia tuturor măsurilor de viteză, putere și frecvență. Secunda SI nu are nimic de-a face cu rotația Pământului: secundele intercalare corectează UTC, nu secunda.
• Minute (min) – Un minut are 60 de secunde. Nu este unitate SI, dar broșura SI o numără printre unitățile de timp consacrate de mult, iar directiva europeană a unităților o trece între unitățile legale. În documentele de omologare ale Uniunii apare invers: regimul motorului se scrie min⁻¹. Simbolul este min, nu m, care înseamnă metru, și nu ′, care este minutul de arc. Pe minut nu se pun prefixe. Minutele zecimale și minutele cu secunde se confundă ușor.
• Ore (h) – O oră are 60 de minute, adică 3.600 de secunde. Ca minutul, nu este unitate SI, dar stă printre unitățile de timp consacrate din broșura SI, iar directiva europeană a unităților o socotește unitate legală. Fiindcă și combinațiile de unități legale sunt legale, kilometrul pe oră și kilowatt-ora urmează direct din ea: o kilowatt-oră are exact 3,6 megajouli tocmai pentru că ora are exact 3.600 de secunde. Simbolul este h, cu literă mică și fără punct. La trecerea la ora de vară, ziua are 23 sau 25 de ore.
• Zile (d) – O zi are 24 de ore, adică exact 86.400 de secunde – un număr care revine în toată programarea. Unitatea nu este SI, dar stă printre unitățile de timp consacrate din broșura SI și este legală în Uniunea Europeană. Ziua unității este exactă; ziua solară nu este, fiindcă rotația Pământului variază. De aceea UTC a fost ținut până acum la mai puțin de nouă zecimi de secundă de timpul rotației, cu secunde intercalare, iar Conferința Generală de Măsuri și Greutăți a hotărât în 2022 că limita va fi ridicată cel târziu în 2035.
• Săptămâni (săptămână) – O săptămână are șapte zile, adică 604.800 de secunde. Este singura unitate de timp de aici pe care nu o stabilește nimeni: săptămâna lipsește atât din lista unităților de timp a broșurii SI, cât și din directiva europeană a unităților. Ea conduce totuși planificarea, perioadele de plată și săptămânile de sarcină. Numerotarea diferă: standardul internațional începe săptămâna luni și pune primul joi al anului în săptămâna 1, iar practica americană începe duminică. Un an nu are 52 de săptămâni.
• Luni (lună) – O lună este aici a douăsprezecea parte din anul gregorian mediu: 30,436875 zile, adică exact 2.629.746 de secunde. Lunile calendaristice au însă între 28 și 31 de zile, deci conversia se potrivește mediilor, nu datelor. Luna nu este nici unitate SI, nici unitate legală de măsură în Uniunea Europeană. Codul civil spune că un termen socotit pe luni se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima lună, iar dacă aceasta lipsește, în ultima zi a lunii. Trei luni de la 30 noiembrie se împlinesc deci pe 28 sau 29 februarie.
• Ani (an) – Anul este aici anul gregorian mediu: 365,2425 zile, adică exact 31.556.952 de secunde. Numărul urmează din regula anilor bisecți: 97 de zile în plus la 400 de ani. Anul nu este nici unitate SI, nici unitate legală în Uniunea Europeană, dar se folosește în contracte, la dobânzi și pentru consumul de energie – eticheta energetică europeană dă consumul frigiderelor în kilowați-oră pe an. Capcana este că „un an” înseamnă mai multe lucruri: anul iulian are 365,25 zile, iar dobânzile se socotesc adesea pe 360 sau 365 de zile, fără bisect.