Conversie: lungime

Despre unități

• Milimetri (mm) – Un milimetru este a mia parte dintr-un metru, fiindcă prefixul SI mili înseamnă 10⁻³, și este unitate legală în toată Uniunea Europeană. Este măsura lungimilor mici și a precipitațiilor: un milimetru de ploaie înseamnă un litru de apă pe fiecare metru pătrat. De aceea prognozele Administrației Naționale de Meteorologie dau cantitățile de apă direct în litri pe metru pătrat, „l/mp”, iar 10 mm de ploaie pun 10 litri pe fiecare metru pătrat. Capcana este cuvântul englezesc mil: în uzul american, un mil este o miime de inch, adică 0,0254 milimetri.
• Centimetri (cm) – Un centimetru este a suta parte dintr-un metru, fiindcă prefixul SI centi înseamnă 10⁻². Ca submultiplu zecimal al metrului, este unitate legală în toată Uniunea Europeană și măsura obișnuită pentru înălțimea oamenilor, pentru mărimile de îmbrăcăminte și pentru mobilă. Apare și pe ambalajele americane, alături de indicația în inchi. Un inch are 2,54 centimetri, așa că un ecran de șase inchi măsoară ceva peste 15 centimetri pe diagonală. În vechiul sistem CGS centimetrul era unitate fundamentală. Simbolul se scrie cm, fără punct și fără plural.
• Metri (m) – Metrul este unitatea fundamentală de lungime din SI și este stabilit de Conferința Generală de Măsuri și Greutăți. Din 1983 el este distanța parcursă de lumină în vid în 1/299.792.458 dintr-o secundă, iar în 2019 definiția a fost rescrisă ca valoare fixă a vitezei luminii. România a adoptat sistemul metric prin legea din 15 septembrie 1864, intrată în vigoare la 1 ianuarie 1866, iar azi metrul este unitate legală în toată Uniunea Europeană. Un teren de fotbal pentru meciuri internaționale are 100–110 metri lungime.
• Kilometri (km) – Un kilometru are 1.000 de metri, fiindcă prefixul kilo înseamnă 10³. Este unitate legală în Uniunea Europeană și măsura în care se dau distanțele rutiere și cele de pe hărți. Codul rutier românesc fixează limitele de viteză pentru autoturisme în kilometri pe oră: 50 în localitate, 90 pe drumurile obișnuite din afara localităților, 100 pe drumurile expres și naționale europene și 130 pe autostradă. Un kilometru are 0,621 mile. Capcana cea mai mare sunt numele: mila suedeză are 10 kilometri, mila terestră 1,609 și mila marină 1,852.
• Mile suedeze (mil) – O milă suedeză are exact 10 kilometri. Nicio autoritate nu o stabilește: nu apare nici în SI, nici în directiva europeană, iar legea suedeză prevede unitățile SI. Ea trăiește totuși mai departe în vorbirea de zi cu zi din Suedia și din Norvegia și în statistica oficială suedeză, unde rulajul automobilelor se socotește în miliarde de mile suedeze. Pe indicatoarele rutiere și în comerț se folosesc kilometrii. Mila suedeză veche era mai lungă, 36.000 de picioare, adică 10.688,54 metri, și a ținut până la trecerea la sistemul metric, în 1889.
• Inchi (in) – Un inch, numit în românește și țol, este a treizeci și șasea parte dintr-un iard, adică exact 2,54 centimetri de la acordul asupra iardului și livrei din 1959. Se folosește în toată lumea pentru diagonala ecranelor, pentru diametrele țevilor și ale șuruburilor și pentru dimensiunile anvelopelor și ale jantelor, iar în Statele Unite și ca măsură curentă de lungime. În Uniunea Europeană poate figura doar ca indicație suplimentară. Comerțul american îl scrie în fracții, trei optimi de inch, iar industria în zecimale. Semnul ″ înseamnă și secundă de arc.
• Picioare (ft) – Un picior este a treia parte dintr-un iard, iar iardul are, din 1959, exact 0,9144 metri. Rezultă 0,3048 metri, adică doisprezece inchi. Piciorul se folosește în construcțiile americane și pentru înălțimea oamenilor, iar altitudinile de zbor se dau în picioare și în spațiul aerian european. Survey foot-ul american era ceva mai lung, 1200/3937 dintr-un metru, și a fost scos din uz la 1 ianuarie 2023; diferența de două milionimi se vede doar în cadastrele vechi. În Transilvania și Banat se măsura cu stânjenul vienez, de șase picioare și 1,89648 metri.
• Yarzi (yd) – Un yard, în românește și iard, are exact 0,9144 metri de la acordul din 1959 și se împarte în trei picioare sau 36 de inchi. În Uniunea Europeană poate figura doar ca indicație suplimentară, dar dreptul european a exceptat indicatoarele rutiere britanice și irlandeze. Pe un indicator britanic, o distanță sub o jumătate de milă poate fi dată în iarzi, rotunjită la 10. Capcana de acolo este litera m, care înseamnă mile, nu metri. Iar 100 de iarzi fac doar 91,44 metri, cu 8,6 % mai puțin.
• Mile (mi) – O milă terestră are 1.760 de iarzi, iar fiindcă iardul are exact 0,9144 metri, mila iese exact 1.609,344 metri, adică 5.280 de picioare. Apare pe indicatoarele rutiere și în limitele de viteză din Statele Unite și din Regatul Unit, iar dreptul european face o excepție expresă pentru indicatoarele britanice și irlandeze. În restul comerțului din Uniune poate figura doar ca indicație suplimentară. Nu o confundați cu mila marină, de 1.852 de metri, nici cu mila suedeză, de 10.000 de metri: trei mărimi cu nume asemănătoare.
• Mile marine (M) – O milă marină are exact 1.852 de metri, valoare stabilită în 1929 de o conferință hidrografică internațională, și corespunde aproximativ unui minut de latitudine. Este unitatea de distanță a navigației maritime și aeriene, iar directiva europeană a unităților lasă loc unităților din convențiile internaționale de transport. Legea 17/1990 dă mării teritoriale a României o lățime de 12 mile marine, adică 22.224 de metri, iar zona contiguă ajunge la 24 de mile marine. Simbol convenit nu există. Până în 1954, Statele Unite foloseau 6.080,20 picioare, aproximativ 1.853 de metri.