Conversie: volum

Despre unități

• Mililitri (ml) – Un mililitru este a mia parte dintr-un litru și deci exact un centimetru cub. Broșura SI socotește litrul un nume istoric al decimetrului cub, iar mililitrul este unitate legală în toată Uniunea Europeană și măsura dozelor de medicament, a băuturilor și a produselor cosmetice. Reglementările americane de etichetare nutrițională socotesc lingurița la 5 mililitri, lingura la 15, iar cana la 240. Vechea prescurtare „cc” înseamnă același lucru, dar nu se recomandă. La medicamente lingura nu înlocuiește niciodată o măsură în mililitri, fiindcă mărimea ei diferă de la țară la țară.
• Centilitri (cl) – Un centilitru este a suta parte dintr-un litru, adică 10 mililitri, și este unitate legală în toată Uniunea Europeană. Directiva europeană din 2007 privind cantitățile nominale dă mărimile standard ale sticlelor în mililitri, printre altele 750 pentru vinul liniștit și 700 pentru spirtoase, adică 75 și 70 de centilitri sau 0,75 și 0,7 litri. Aceeași sticlă poate fi deci descrisă în trei unități. Capcana o reprezintă prefixele înghesuite, la câte un factor de zece unul de altul: 4 cl înseamnă 40 ml, dar doar 0,4 dl.
• Decilitri (dl) – Un decilitru este a zecea parte dintr-un litru, adică 100 de mililitri, și ca submultiplu zecimal al litrului este unitate legală în toată Uniunea Europeană. Este măsura din rețetele nordice și elvețiene, în timp ce rețetele românești socotesc mai ales în mililitri și în căni, iar cele britanice și americane nu îl folosesc. Un decilitru este ceva mai puțin decât o jumătate de cană americană, care ține 236,6 mililitri. Confuzia cea mai deasă este între deci și deca: o zecime față de zece, cu un factor o sută între ele.
• Litri (l) – Litrul nu este unitate SI, dar broșura SI îl socotește un nume istoric pentru un multiplu al unei unități SI, iar directiva europeană îl trece anume: un litru este un decimetru cub. Se folosește pentru băuturi, carburanți și volumele de pe ambalaje în toată Uniunea. Între 1901 și 1964 litrul a fost definit ca volumul unui kilogram de apă, ceea ce îl făcea cu 28 de milionimi mai mare decât azi. Litra veche românească nu are nimic de-a face cu el: era un sfert de oca, deci o greutate. Și „l”, și „L” sunt simboluri corecte.
• Metri cubi (m³) – Un metru cub este volumul unui cub cu latura de un metru, adică 1.000 de litri, și unitatea coerentă de volum din SI. Apa se facturează în metri cubi: Apa Nova București are tarife în lei pe metru cub, avizate de ANRSC. La gaze, contorul măsoară metri cubi, dar factura socotește energie: după ANRE, kilowați-orele facturate sunt volumul în metri cubi înmulțit cu puterea calorifică superioară, dată în kWh pe metru cub. Capcana este scalarea: un cub cu latura dublă are un volum de opt ori mai mare.
• Lingurițe (linguriță) – O linguriță are 5 mililitri în rețetele metrice și în eticheta nutrițională americană, iar trei lingurițe fac o lingură. Lingurița comercială americană este a șasea parte dintr-o uncie lichidă, 4,93 mililitri, și NIST o numește unitate imprecisă. La medicamente contează cel mai mult: amoxicilina pentru copii, de 250 mg în 5 ml, vine cu o linguriță dozatoare gradată la 1,25, 2,5 și 5 ml, iar prospectul dă doza în mililitri sau în lingurițe dozatoare. Iar OMS recomandă sub 5 grame de sare pe zi, ceva mai puțin de o linguriță.
• Linguri (lingură) – O lingură are 15 mililitri, valoare folosită deopotrivă în rețetele metrice și în eticheta nutrițională americană, unde lingurița are 5 mililitri, iar cana 240. Trei lingurițe fac deci o lingură. Există însă și o lingură comercială americană mai veche, de o jumătate de uncie lichidă, adică 14,79 mililitri. În bucătărie diferența nu contează, dar la dozarea medicamentelor contează: o lingură nu înlocuiește niciodată o măsură în mililitri, fiindcă mărimea ei diferă de la țară la țară.
• Căni americane (cup) – O cană americană are opt uncii lichide, adică a șaisprezecea parte dintr-un galon, ceea ce dă exact 236,5882365 mililitri. Eticheta nutrițională americană folosește însă valoarea rotunjită din reglementare, 240 de mililitri. Cana este măsura rețetelor din Statele Unite, iar în Uniunea Europeană poate figura doar ca indicație suplimentară. În România cana nu este o unitate standardizată. O cană are ceva mai puțin de 2,4 decilitri, nu 2,5, iar aceasta este cea mai deasă greșeală din rețetele traduse.
• Uncii lichide americane (fl oz) – O uncie lichidă americană este a 128-a parte dintr-un galon american, adică exact 29,5735295625 mililitri. Este unitatea de pe ambalajele și din rețetele americane, o cană americană are opt, iar eticheta nutrițională americană o rotunjește la 30 de mililitri. Pentru un cititor european capcana merge în ambele sensuri: este cu 4,1 % mai mare decât uncia lichidă imperială de 28,41 mililitri, dar pinta americană este mai mică și ține 16 uncii lichide, față de 20 în pinta imperială. Iar uncia lichidă este un volum, nu o greutate.
• Uncii lichide imperiale (fl oz (UK)) – O uncie lichidă imperială este a douăzecea parte dintr-o pintă imperială, adică exact 28,4130625 mililitri, iar 160 de uncii fac un galon imperial. Din 1 ianuarie 2000 poate apărea în comerțul britanic doar ca indicație suplimentară. Capcana este că e mai mică decât uncia lichidă americană, de 29,57 mililitri, deși pinta imperială este mai mare: ține 20 de uncii, cea americană doar 16. O uncie lichidă de apă cântărește aproximativ o uncie, 28,35 grame, și nu întâmplător: galonul din 1824 cuprindea zece livre de apă.
• Pinte americane (pt) – O pintă americană este a opta parte dintr-un galon american, adică exact 0,473176473 litri, și ține 16 uncii lichide americane. Apare în rețetele și pe ambalajele americane, unde legea federală cere alături și cantitatea metrică. Pinta imperială a berii la halbă din Regatul Unit este cu o cincime mai mare, 568 de mililitri, și ține 20 de uncii imperiale, așa că pintei americane îi lipsesc vreo 95 de mililitri. Există și o pintă americană pentru produse uscate, de 0,551 litri. Niciuna nu este unitate legală de comerț în Uniunea Europeană.
• Pinte imperiale (pt (UK)) – O pintă imperială este a opta parte dintr-un galon imperial, adică exact 0,56826125 litri, valoare fixată prin Weights and Measures Act 1985. Este una dintre puținele excepții din directiva europeană a unităților: berea la halbă, cidrul și laptele în sticlă returnabilă se vând la pintă în Regatul Unit, iar porțiile de servire sunt reglementate la o treime, o jumătate și două treimi. În restul comerțului rămâne indicație suplimentară. Este cu o cincime mai mare decât pinta americană, de 473 de mililitri, și ține 20 de uncii lichide față de 16.
• Galoane americane (gal) – Un galon american are 231 de inchi cubi, ceea ce, cu inchul de exact 2,54 centimetri, dă 3,785411784 litri. Se împarte în 128 de uncii lichide. Galonul este măsura carburanților și a volumelor mari de lichid din Statele Unite, unde până și statistica federală a energiei dă benzina în dolari pe galon, în timp ce în Uniunea Europeană nu este unitate legală de comerț. Galonul britanic este cu o cincime mai mare, 4,54609 litri, și se împarte în 160 de uncii lichide. Diferența se vede direct în mile pe galon.
• Galoane imperiale (gal (UK)) – Un galon imperial are exact 4,54609 litri și se împarte în opt pinte sau 160 de uncii lichide. Din 1 octombrie 1995 poate fi folosit în comerțul britanic doar ca indicație suplimentară, iar carburanții se vând la litru. Reclama tipărită pentru autoturisme trebuie totuși să dea consumul în mile pe galon, alături de o cifră metrică, de pildă litri la 100 de kilometri. Capcana este galonul american, de 3,785 litri: cel imperial este cu 20 % mai mare, iar aceeași mașină are în Regatul Unit mai multe mpg.